Blog inaugurat in preajma sarbatorilor pascale 2009, an in care s-au împlinit 250 de ani de la moartea marelui compozitor.

vineri, noiembrie 04, 2011

Interpret al muzicii lui Handel - David Daniels

David Daniels este una dintre cei mai buni contra-tenori, apreciat în special atunci când cântă nuzica lui Handel. David Daniels (născut la 12 martie 1966) este american. El a apărut în mai multe înregistrări şi spectacole de opera şi oratorii şi a înregistrat deja un disc cu arii din operă .
A interpretat arii din Giulio Cesare, Partenope, Tamerlano, Xerxes, Rinaldo, Orlando, Saul .  
Daniels este un interpret desăvârşit. El a început să cânte ca soprană, fiind băiat, apoi ca tenor, când vocea sa s-a maturizat. Nemulţumit cu realizarile sale ca un tenor, Daniels a trecut la contratenor.

 http://www.danielssings.com/

joi, noiembrie 03, 2011

Omul Handel și suferințele lui

tespre marile personalități, apar deseori mituri ce ascund adevărul. Miturile despre Handel ne arată un om de o religiozitate gravă și solemnă, cu o viaţă asexuată, pusă  în slujba muzicii sale, un om ce a suferit o serie de accidente vasculare cerebrale şi tulburări psihice.
Keynes a sugerat că Handel a avut episoade depresive clare, Slater şi Meyer a concluzionat că a avut ciclotimie marcantă şi că era genetic dispus la boala maniaco-depresiva. Care artist nu are astfel de probleme? Cu toate acestea, Handel a trăit o viaţă împlinită şi productivă, dar deloc ușoară. Deseori, a fost aspru criticat de către societatea engleză, în care a trăit cea mai mare parte a vieții, fiind admonestat pentru așa-zisele ieşiri artistice, unii considerându-l profan. De exemplu, lucrarea cea mai faimoase a lui Handel, Mesia, a fost primită cu entuziasm la Dublin, dar la Londra a devenit un subiect de controversă.
Omul Handel a suferit deseori crize de anxietate si depresie şi chiar un accident vascular cerebral , urmat de paralizie. În ultimii ani ai vieţii sale, a avut o cataractă ce l-a lăsat complet orb.
Cu toate aceste greutăți, Hamdel nu și-a pierdut niciodată simțul umorului și a compus cea mai frumoasă muzică din toate timpurile.

Handel s-a născut în 1685 în familie unui medic din clasa de mijloc din Halle şi a fost bine crescut şi educat. In 1703 sa mutat la Hamburg, unde s-a instruit continuu. În 1706 el a plecat în Italia și a rămas acolo până în 1710, vizitând Florenţa, Roma, Napoli şi Veneţia. El a interpretat şi a compus pentru cardinali şi de Medicis, fiind numit "O Caro Sassone" . La vârsta de 25 de ani s-a întors în Germania cu o reputaţie de interpret virtuoz şi compozitor. La Hanovra a fost numit Kapellmeister Principesa Sophia îi scria reginei Prusiei pe 16 iunie. 1710, "Aici avem un  Kapellmeister numit Handel, care cântă minunat clavecin .... El este un bărbat arătos şi se vorbește că  a fost iubitul Victoriei. " Hamdel a mers în Anglia de mai multe ori şi apoi a rămas acolo până la moartea sa, deşi el a mai făcut câteva călătorii pe continent - pentru a-și vedea membrii familiei, pentru a recruta cântăreţi, pentru cure.
Pe scurt, a fost o viaţă în care s-a bucurat de succes precoce şi, în general, a câştigat o bună reputaţie și a avut o productivitate continuă. Piedicile au fost trecătoare.
Bolile
Până în lunile care preced moartea sa, la vârsta de 74, Handel pare să fi fost viguros şi sănătos, cu excepţia a două probleme medicale. Prima a fost  o paralizieși a doua a fost orbirea, la 66 de ani.
 Mainwaring descrie boala din 1737, când Handel avea 52 de ani: "Brațul drept a deveni inutil, de la un accident vascular cerebral şi simţurile au fost dezordonate, pentru o lungă perioadă de timp. El a pierdut utilizarea a patru degete de la mâna dreaptă.
 Și-a revenit, dar simptomele s-au întors în 1743. Din nou, recuperarea a fost rapidă şi completă.  Nu avea vreun defect de vorbire, dificultati la mers, incapacitate fizică  ori asimetrie faciala, scrisul lui a rămas neschimbat. El a avut, probabil, o tulburare musculară, un fel de artrita, sau o neuropatie periferică. Toate din aceste sindroame sunt comune la muzicieni. De asemenea, este posibil să fi suferit de gută indusă de intoxicare cu plumb. De vină ar fi importul de vinuri fortificate din Portugalia cu un conţinut de plumb ridicat, probabil din conductele armate cu plumb.
  La data de 14 martie 1751, Sir Edward Turner a scris: "Handel a pierdut un ochi. El a fost consultat de Samuel Sharp (1700 -1778), chirurg la Spitalul Guy. Sharp, probabil, l-a operat pe Handel, pentru cataracta, cu o procedură cunoscută sub numele de Coaching.
Handel a trăit o viaţă sănătoasă, în general, în ciuda necazurilor sale şi a murit de o moarte uşoară şi liniştită.

marți, noiembrie 01, 2011

Viata și opera

Handel s-a născut la 23 februarie 1685 în orașul Halle/Saxonia (Germania), unde a luat și primele lecții de muzică de la Friedrich Wilhelm Zachow. În vârstă de 17 ani, în 1702, este deja organist în Halle, un an mai târziu este angajat ca violonist și "Maestro al Cembalo" în orchestra Operei din Hamburg condusă de Reinhard Keiser. Aici realizează în 1705 prima sa operă, "Almira" pe un libret de Feustking, cu care atrage atenția publicului. În primăvara anului 1707 pleacă în Italia și rămâne timp de doi ani în Florența și Roma, studiind cu compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Alessandro și Domenico Scarlati și cu Agostino Steffani. În Italia compune opere, oratorii și un mare număr de cantate religioase, însușindu-și stilul și mijloacele muzicii italiene. În 1709 are loc cu mult succes premiera operei sale "Agrippina" (pe un text de Vincenzo Grimani) la Veneția. Alternanța parodiei ironice cu stări de emoție profundă, trecerile de la comic la intrigi rafinate, oferite de libretul avut la dispoziție, sunt transpuse cu deosebită măestrie în spiritul operei venețiene.

Stabilirea în Anglia

În primăvara anului 1710, Haendel revine în Germania pentru a prelua postul de Kapellmeister la curtea prințului de Hanovra, dar deja către sfârșitul anului pleacă la Londra, unde obține succes cu opera feerică "Rinaldo" la Haymarket Theatre. Rămâne definitiv în Anglia în calitate de compozitor și muzician al curții regale. Din anul 1713 primește o pensie anuală din partea casei regale britanice, iar în 1727 Haendel devine cetățean britanic. Este propriul său impresar la concurență cu alți compozitori de operă din Anglia, ca Giovanni Bononcini și Nicola Porpora. Pe lângă activitatea sa operistică, compune sub patronajul ducelui de Chandos oratoriul "Esther" și unsprezece motete pentru soliști, cor și orchestră (1717-1720). În 1719 primește însărcinarea să pună bazele unui teatru de operă la Londra, "The Royal Academy of Music", pentru care compune nu mai puțin de 14 opere. Aici înregistrează și marile sale succese cu operele "Radamisto" (1720), "Giulio Cesare in Egitto" (1724), "Tamerlano" (1724) și "Rodelinda" (1725), care îl fac celebru în toată Europa.
Între timp, interesul publicului londonez pentru opera în stil italian începe să scadă, opera regală înregistrează pierderi financiare și este nevoită să-și închidă porțile. Haendel încearcă să-și reprezinte noile compoziții ("Ezio" - 1732, "Ariodante" - 1735 și "Alcina" - 1735) într-un teatru mai mic, dar se îmbolnăvește și proiectul eșuează.

Oratoriile și muzica instrumentală
Haendel se orientează spre compoziția de oratorii pe teme laice și spre muzica instrumentală, în tradiția muzicii engleze a lui Henry Purcell. Astfel dă la iveală oratoriile "Athalia" (1733) și "Saul" (1739) și compune concerte pentru orgă și orchestră (1736), precum și cele 12 Concerti grossi opus 6 (1739). În 1742 realizează celebrul oratoriu "Messiah", executat în premieră la Dublin, rămas exemplar în acest gen până astăzi (Halleluja din acest oratoriu este una din cele mai cunoscute și mai des executate bucăți muzicale). Alte oratorii din această perioadă sunt: "Israel în Egipt" (1739), "Samson" (1743), "Iuda Maccabeul" (1747) și "Solomon" (1749). Cu ocazia încheierii tratatului de pace din Aachen în 1748, Haendel compune bucata "Foc de artificii" care, împreună cu "Muzica apelor" compusă mai înainte (1717) cu ocazia urcării pe tron a regelui George I, a căpătat o mare popularitate. În timp ce lucra la compoziția oratoriului "Jephta" (1751), Haendel își pierde vederea. Moare la Londra pe 14 aprilie 1759, fiind înmormântat cu deosebite onoruri în "Colțul Poeților" din Westminster Abbey.

Importanța muzicii lui Haendel
Opera lui Georg Friedric Haendel reprezintă, împreună cu creațiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Stilul operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor convenționale la tratarea dramatică a recitativelor, ariilor și părților corale. Marile sale opere se caracterizează printr-o magistrală îmbinare a patosului, scenelor dramatice și interludiilor orchestrale, prin folosirea modulațiilor armonice, instrumentalizării colorate, ritmului pregnant și intervenției soliștilor instrumentali sau vocali. El a influențat generațiile următoare de compozitori, ca Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.

http://ro.wikipedia.org

sâmbătă, septembrie 10, 2011

Handel la festivalul Enescu

Un adevărat eveniment muzical - IL COMPLESSO BAROCCO și mezzosoprana Ann Hallenberg au cântat la București, în cadrul festivalului George Enescu.
Pentru mine a fost o mare surpriză și totodată o mare tristețe. De ce? Pentru că îmi place cel mai mult Haendel, iar dintre mezzosoprane, îmi place cel mai mult Ann Hallenberg. Și nu numai atât. Aria ”Dopo  notte” m-a emționat atât de mult când am ascultat-o prima dată încât mi-au dat lacrimile și, se-nțelege, a rămas printre preferate. Pentru mine, această asociere, muzica lui Handel și vocea Annei Halenberg, înseamnă sublimul, supranaturalul. Ca  mare parte din muzica lui Handel, suntele sunt foarte strălucitoare și se înalță spre cer într-o explozie fantastică de lumini
Când am auzit la radio, într-o dimineață de august, că se va cânta opera ”Ariodante”, și chiar în această interpetare, nu-mi venea să cred. Trebuie să merg și eu la concert, mi-am spus. Dar entuziasmul mi-a pierit repede, pentru că nu aveam de unde să iau bilete. Așa că m-am mulțumit cu ce am văzut la TV, pe Cultural. A fost perfect.
 Iată celebra arie:



Și altele, din aceeași operă:


sâmbătă, august 27, 2011

Oh Thou That Tellest Good Tidings To Zion

Am mai spus, această interpretare imi place foarte mult. Vocea e aparte.

Oh Thou that tellest good tidings to Zion
Get up into the high mountains, Oh
Oh Thou that tellest good tidings to Zion
Get up into the high mountains
Get thee up to the high mountains

Oh Thou that tellest good tidings to Jerusalem, Arise, Arise, Arise
The glory of the Lord, Glory of the Lord
Is Risen upon Thee

Oh Thou that tellest good tidings to Zion
Say unto the cities of Judah
The glory of the Lord, The glory of the Lord

Oh Thou that tellest good tidings to Zion
Get up into the high mountains, Oh
Oh Thou that tellest good tidings to Zion
Get up into the high mountains
Get thee up to the high mountains

Oh Thou that tellest good tidings to Jerusalem, Arise, Arise, Arise
The glory of the Lord, Glory of the Lord, Is Risen
The glory of the Lord, Glory of the Lord, The Lord, Glory, yeah

Oh get Thee up, Get thee up high
Get way up and shout, Shout about
Get Thee up, Yeah

Just get Thee up, Thee up
Get thee up, Get way up
Get way up, Shout
Gotta shout about it, Gotta get a hold on myself
Get Thee up, Get Thee up
Just get Thee up, I know I gotta get up and talk about it
Get way up, Shout - from the top with all you got

Just get Thee up, Can't say no more about it
Can even tell a friend, Tell anyone that can comprehend
Get Thee up

duminică, iulie 03, 2011

duminică, aprilie 24, 2011

Handel este un Jupiter al muzicii; ... al sau Aleluia a deschis cerurile. El rosteste cuvântul "minunat" ca şi cum toate trompetele ar canta împreună.  - Leigh Hunt, 1851